Autor: Psiholog Spec. PhD Andreea MARIN Clinica de Recuperare Neurologică - Spitalul Universitar de Urgență Elias, Membru activ Asociația Română de Psihologie Clinică
Funcțiile cognitive sunt active în toate aspectele existenței umane. Funcționalitatea cognitivă optimă asigură desfășurarea eficientă a tuturor activităților vieții zilnice și integrarea persoanei în mediul socio-economic. În desfășurarea activităților zilnice, domeniile cognitive nu funcționează separat – acestea interacționează permanent pentru a atinge un nivel optim de performanță, adaptat momentului și situației specifice. Disfuncțiile cognitive, indiferent care este patologia generatoare de deficit cognitiv, afectează adesea comportamentul și capacitatea persoanei de a îndeplini sarcini, de a participa activ la viața de familie și în comunitate, ca urmare a faptului că deteriorarea capacităților cognitive duce la imposibilitatea de a procesa stimuli primiți din exterior.
Intervenția psihologică de reabilitare cognitivă este recomandată pentru prevenția apariției simptomelor asociate proceselor degenerative, pentru recuperarea sau încetinirea progresiei în cazul afecțiunilor neurodegenerative cerebrale, dar și în tratamentul diverselor afecțiuni neurologice.
Intervenția de reabilitare cognitivă are scop nu doar îmbunătățirea indicilor de performanță cognitivă, ci și îmbunătățirea funcționalității și a independenței persoanei.
Intervențiile de reabilitare cognitivă cele mai potrivite, recomandate de către specialiștii în domeniu, sunt structurate, sistematice și repetitive, au obiective bine stabilite, sunt personalizate în acord cu nevoile individuale ale persoanei, implică procesul de învățare activă și practică, stimulează comunicarea și interacțiunea socială. În ceea ce privește eficientizarea intervenției, din experiența noastră clinică, am observat că personalizarea procesului terapeutic și adaptarea intervenției la deficitul cognitiv restant reprezintă modul optim de abordare terapeutică.
Necesitatea elaborării unui model de lucru, a unui protocol de intervenție terapeutică, atât în ceea ce privește procesul de colectare a datelor, prioritizarea ariilor de intervenție, dar și stabilirea metodelor potrivite pentru intervenție reprezintă un prim pas în procesul de reabilitare cognitivă.
Reproducerea într-un tablou succint și elocvent a datelor colectate în urma procesului de evaluare psihologică are rolul de a sintetiza și obiectiviza paliere diferite ale vieții psihice și comportamente, aspecte legate de adaptarea socială și calitatea vieții, are rolul de a unifica și de a standardiza informații, de a alcătui un profil psihosocial al persoanei și de a constitui un ghid de orientare pentru terapeut.
Intervenția de reabilitare cognitivă trebuie să fie centrată pe persoană până la individualizare, în sensul asigurării rigorii și fluenței, este necesară sistematizarea acțiunilor acesteia, urmarea unui protocol terapeutic prestabilit ce permite o abordare unitară și comprehensivă fiind de dorit. Evaluarea periodică și monitorizarea procesului terapeutic sunt necesare. Metodele de intervenție terapeutică sunt extrem de variate. Terapeutul nu trebuie să se limiteze la un singur tip de abordare, ci trebuie să găsească strategia sau strategiile potrivite în funcție de necesitățile individuale ale persoanei și de obiectivul programului de reabilitare cognitivă.
Se recomandă antrenamentul cognitiv activ cel puțin 1h/zi, 5 zile/săptămână.
Este recomandată inițierea și aplicarea precoce a unui program de antrenament cognitiv funcțional, orientat, pentru soluționarea de sarcini specifice. Acest tip de intervenție terapeutică se poate realiza individual sau la nivel de grup. Grupul are rol stimulativ, declanșând un mod competitiv de lucru, cu rol constructiv, ce naște idei și declanșează interacțiuni, cu efect pozitiv atât în ceea ce privește performanța cognitivă, cât și în modificarea pozitivă a statusului afectiv ca urmare a stimulării interacțiunii sociale ce se produce între membrii grupului de lucru. Nivelul de asistare pentru augmentarea comprehensiunii, procesarea și realizarea sarcinilor de lucru se realizează de la simplu la complex. Nivelul de dificultate al sarcinilor de lucru solicitate este direct proporțional cu gradul de afectare cognitivă.
Metodele de intervenție terapeutică au necesitat modificări și adaptări specifice lucrului online, ca răspuns la situația prezentă, de distanțare socială. Situațiile speciale solicită găsirea de soluții excepționale, fezabile și sustenabile, pe termen lung. Mediul virtual, extrem de ofertant în aplicații de antrenament cognitiv, poate reprezenta un plus, dar și o barieră în procesul de intervenție terapeutică. Adaptarea la mediul online poate fi o provocare pentru persoana vârstnică, și nu numai. Cu toate acestea, eficiența intervențiilor de reabilitare cognitivă la distanță cu ajutorul dispozitivelor avansate s-a demostrat a fi benefică în cazul persoanelor vârstnice indiferent de nivelul anterior de instruire tehnologică.
Identificarea strategiilor optime de intervenție terapeutică în conformitate cu patologia generatoare de deficit cognitiv, luând în considerare disponibilitatea de participare a vârstnicului la un astfel de program și accesibilitatea acestuia din punct de vedere tehnologic, dar și integrarea acestora în programul terapeutic, în sensul restaurării, compensării și optimizării statusului cognitiv, poate deveni o provocare în practica terapeutică a psihologului clinician.
Scopul acestui tip de intervenție terapeutică are drept țintă ameliorarea gradului de afectare până la atingerea unui nivel optim de performanță, contribuind la prezervarea/ restabilirea nevoilor de implicare și participare activă, conservând abilitățile funcționale și de comunicare și contribuind la o mai bună calitate a vieții. Intervenția cât mai precoce este de preferat.
Gradarea intensității antrenamentului, repetitivitatea sarcinilor de lucru și asistarea rațională sunt aspecte esențiale pentru succesul terapiei.