1. Acces în profesie
Depunerea dosarului online la Colegiul Psihologilor din România. Pentru filiala teritorială București (dar și pentru filialele teritoriale Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea și Vrancea), dosarul trebuie trimis la adresa de e-mail dosareprofesionalezona1@copsi.ro. Pentru celelalte filiale teritoriale, vă rugăm accesați https://copsi.ro/index.php/depunere-dosare. Dosarul trebuie să fie în format pdf (cu toate documentele necesare curgând continuu).
Documentele necesare dosarului pot fi găsite în Anexa 1A publicată de Colegiul Psihologilor din România (în continuare abreviat CPR).
Cererea ce trebuie completată poate fi descărcată de pe site-ul CPR, în tabul „Dosare” sau direct de la linkul: https://copsi.ro/images/files/interviuri-filiale/Cerere_pentru_obtinerea_atestatului_de_libera_practica_actualizata_sedinta_CD_05.12.2021.pdf . Taxa de 300 de lei pentru intrare în profesie se poate plăti la RO46 RZBR 0000 0600 1635 0758 deschis la Raiffeisen Bank, Agenția Brâncoveanu sau la RO50 BREL 0002 0001 6813 0100 deschis la Libra Internet Bank. Dacă solicitantul face dovada încadrării într-un grad de handicap, sau în categoria de foști deținuți politici sau de absolvenți care solicită atestarea, în termenul de maximum 6 luni de la data promovării examenului de licență, taxa este de 150 lei.
Odată ce dosarul este înregistrat, candidatul va primi invitația la interviu. Pentru interviu candidatul trebuie să cunoască informațiile din Codul Deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (link: https://copsi.ro/images/files/consultare-publica/deontologie26092018/Proiect_Codul_deontologic_al_profesiei_de_psiholg_cu_drept_de_libera_practica_-_var._revizuita.pdf) și Codul de Procedură Disciplinară (link: https://copsi.ro/images/files/consultare-publica/deontologie26092018/Proiect_Cod_de_procedura_disciplinara_-_var._revizuita.pdf).
Pentru a fi recunoscut de CPR drept membru activ, psihologul clinician plătește taxa anuală de 250 lei către CPR și îndeplinește condițiile de dezvoltare profesională continuă (minimum 10 credite profesionale/ an, obținute din cursuri de dezvoltare profesională continuă creditate de CPR).
2. Psiholog practicant – regim supervizare
După interviu, candidatul trebuie să găsească un supervizor cu care să încheie un contract de supervizare. Totalul orelor de supervizare necesare este de 100 de ore. Contractul de supervizare profesională poate fi încheiat fie pentru cabinet individual (link: https://copsi.ro/images/files/dosare/Contract_de_supervizare_profesionala_CABINET_INDIVIDUAL_-_aprobat_in_sedinta_CC_din_18.12.2020.pdf), fie pentru societate civilă profesională de psihologie sau cabinete asociate (link: https://copsi.ro/images/files/dosare/Contract_de_supervizare_profesionala_SCPP_sau_CABINETE_ASOCIATE_-_aprobat_in_sedinta_CC_din_18.12.2020.pdf).
Responsabilități și drepturi (din Ciumăgeanu et al., 2022 – „Ghid de bune practici” și „Ghid sinoptic de competențe”):
Evaluarea psihologică
· Evaluare și testare simptomatică/sindromatică (EP1): „Utilizarea, alături de interviul clinic, a cel puțin un instrument de screening psihopatologic (de exemplu SCID 1 sau PDSQ) și cunoașterea a cel puțin două instrumente de evaluare simptomatică (de exemplu, o scală pentru evaluarea clinică a anxietății și una pentru evaluarea clinică a depresiei).”
· Evaluarea și testarea comportamentelor (EP2): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin un instrument de screening evaluare a comportamentelor (de exemplu, testul AUDIT pentru evaluarea consumului problematic de alcool).”
· Evaluarea și testarea dezvoltării (EP3): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin unui instrument de evaluare a dezvoltării copilului.”
· Evaluarea și testarea abilităților cognitive (EP4): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin unui instrument de screening al afectării cerebrale și a cel puțin un instrument de evaluare a unor abilități intelectuale generice (inteligență, memorie, atenție).”
· Evaluarea și testarea personalității (EP4): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin un instrument de evaluare a personalității normale (de preferință pe model Big-Five). Cunoașterea și utilizarea unui interviu și instrument anexat (de exemplu sistemul SCID) pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate.”
· Evaluarea funcționării adaptative (EP5): „Cunoașterea a cel puțin a două instrumente care măsoară aspecte ale funcționării adaptive. Existența unor competențe de interviu care să evalueze domeniul.”
· Evaluarea abilităților sociale și relaționale (EP5): „Existența unui protocol de interviu care să investigheze calitatea relațiilor și a competențelor sociale. Cunoașterea a cel puțin un instrument care măsoară psihometric calitatea relației de atașament sau care investighează domeniul interpersonal.”
Intervenția psihologică
· „Intervenție psihologică clinică și consiliere primară: intervenție pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală, în cazul copiilor și adulților, aplicată individual, în cuplu, familie sau grup (ex.: autocunoaștere/ optimizare/dezvoltare personală/psihologie pozitivă/coaching psihologic, promovarea sănătății și prevenirea patologiei, intervenții paliative, asistență psihologică clinică a copiilor cu CES);
· Participarea la validarea metodelor de asistență psihologică clinică;
· Participare în implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală și de grup.”
3. Psiholog practicant – regim autonom
Odată ce perioada de supervizare este finalizată, psihologul poate depune dosarul pentru a practica în regim autonom. Documentele necesare sunt descrise în Anexa 2A. Taxa pentru analizarea dosarului este de 300 lei.
Responsabilități și drepturi (din Ciumăgeanu et al., 2022 – „Ghid de bune practici” și „Ghid sinoptic de competențe”):
Evaluarea psihologică
· Evaluare și testare simptomatică/sindromatică (EP1): „Utilizarea, alături de interviul clinic, a cel puțin un instrument de screening psihopatologic (de exemplu SCID 1 sau PDSQ) și cunoașterea a cel puțin două instrumente de evaluare simptomatică (de exemplu, o scală pentru evaluarea clinică a anxietății și una pentru evaluarea clinică a depresiei).”
· Evaluarea și testarea comportamentelor (EP2): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin un instrument de screening evaluare a comportamentelor (de exemplu, testul AUDIT pentru evaluarea consumului problematic de alcool).”
· Evaluarea și testarea dezvoltării (EP3): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin unui instrument de evaluare a dezvoltării copilului.”
· Evaluarea și testarea abilităților cognitive (EP4): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin unui instrument de screening al afectării cerebrale și a cel puțin un instrument de evaluare a unor abilități intelectuale generice (inteligență, memorie, atenție).”
· Evaluarea și testarea personalității (EP4): „Utilizarea, alături de interviul clinic și observație, a cel puțin un instrument de evaluare a personalității normale (de preferință pe model Big-Five). Cunoașterea și utilizarea unui interviu și instrument anexat (de exemplu sistemul SCID) pentru diagnosticul tulburărilor de personalitate.”
· Evaluarea funcționării adaptative (EP5): „Cunoașterea a cel puțin a două instrumente care măsoară aspecte ale funcționării adaptive. Existența unor competențe de interviu care să evalueze domeniul.”
· Evaluarea abilităților sociale și relaționale (EP5): „Existența unui protocol de interviu care să investigheze calitatea relațiilor și a competențelor sociale. Cunoașterea a cel puțin un instrument care măsoară psihometric calitatea relației de atașament sau care investighează domeniul interpersonal.”
Intervenția psihologică
· „Intervenție psihologică clinică și consiliere primară: intervenție pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală, în cazul copiilor și adulților, aplicată individual, în cuplu, familie sau grup (ex.: autocunoaștere/ optimizare/dezvoltare personală/psihologie pozitivă/coaching psihologic, promovarea sănătății și prevenirea patologiei, intervenții paliative, asistență psihologică clinică a copiilor cu CES);
· Participarea la validarea metodelor de asistență psihologică clinică;
· Participare în implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală și de grup.”
4. Treaptă – Psiholog specialist
După acumularea de experiență, psihologul clinician poate aplica pentru treapta de psiholog specialist. Documentele necesare dosarului sunt cuprinse în Anexa 3A.
Responsabilități și drepturi (din Ciumăgeanu et al., 2022 – „Ghid de bune practici” și „Ghid sinoptic de competențe”):
Evaluarea psihologică
· Evaluare și testare simptomatică/sindromatică (EP1): „Utilizarea expertă a unui instrument de screening psihopatologic; utilizarea unei palete largi de instrumente de evaluare clinică – cunoașterea instrumentelor de evaluare a PTSD-ului, TOC-ului sau alte diagnostice clinice, utilizarea unor instrumente de evaluare a factorilor de vulnerabilitate sau trăsăturilor subiacente.”
· Evaluarea și testarea comportamentelor (EP2): „Utilizarea expertă a unui instrument de screening legat de comportamente problematice; utilizarea unei palete largi de instrumente de evaluare comportamentală (cu precădere în ceea ce privește adicțiile, comportamentele din sfera sexualității și comportamentele alimentare).”
· Evaluarea și testarea dezvoltării (EP3): „Utilizarea expertă a uneia sau mai multor baterii de dezvoltare, împreună cu elaborarea unor recomandări țintite de intervenție psihologică, psihopedagogică sau medico-psihopedagogică.”
· Evaluarea și testarea abilităților cognitive (EP4): „Utilizarea expertă a uneia sau mai multor baterii de evaluare a abilităților cognitive, împreună cu elaborarea unor recomandări țintite de intervenție psihologică, psihopedagogică sau medico-psihopedagogică.”
· Evaluarea și testarea personalității (EP4): „Utilizarea expertă a uneia sau mai multor probe clinice de evaluare a personalității (cum ar fi MMPI sau MCMI). Posibilitatea de a corela rezultatele evaluării clinice cu scorurile obținute la o evaluare Big-Five (vezi nivelul T1).”
· Evaluarea funcționării adaptative (EP5): „Utilizarea expertă a unei scale de coping sau a unei măsurători similare.”
· Evaluarea abilităților sociale și relaționale (EP5): „Utilizarea expertă a cel puțin două instrumente relevante pentru domeniu.”
Intervenția psihologică
· „Intervenție psihologică clinică și consiliere primară: intervenție pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală, în cazul copiilor și adulților, aplicată individual, în cuplu, familie sau grup (ex.: autocunoaștere/ optimizare/dezvoltare personală/psihologie pozitivă/coaching psihologic, promovarea sănătății și prevenirea patologiei, intervenții paliative, asistență psihologică clinică a copiilor cu CES);
· Consiliere psihologică/tehnici psihoterapeutice de scurtă durată asociate unei școli de consiliere/psihoterapie, în cazurile legate de sarcină, protecția socială și a copilului, tulburări din spectrul autist, tulburări de neurodezvoltare, adicții, asistență psihologică a victimei și agresorului, mediul instituțional sau penitenciar, justiție;
· Participarea la dezvoltarea și validarea metodelor de asistență psihologică clinică;
· Participare la dezvoltarea și implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală și de grup.”
5. Treaptă – Psiholog principal
După acumularea de experiență, psihologul clinician poate aplica pentru treapta de psiholog principal. Documentele necesare sunt descrise în Anexa 4A.
Responsabilități și drepturi (din Ciumăgeanu et al., 2022 – „Ghid de bune practici” și „Ghid sinoptic de competențe”):
Evaluarea psihologică
· Evaluare și testare simptomatică/sindromatică (EP1): „Integrarea evaluărilor simptomatice cu informații privind structura personalității; interpretări experte ale relației între simptom, stresul contextual și personalitate. Utilizarea unei palete diversificate de instrumente care evaluează constructe subiacente, evaluarea expertă a simptomelor severe (psihotice sau de personalitate).”
· Evaluarea și testarea comportamentelor (EP2): „Integrarea evaluărilor simptomatice cu informații privind structura personalității, interpretări experte ale relației între comportament, stresul contextual și personalitate (inclusiv în context de expertiză psihologică). Utilizarea unei palete diversificate de instrumente care evaluează constructe subiacente comportamentelor problematice.”
· Evaluarea și testarea dezvoltării (EP3): „Integrarea evaluărilor developmentale cu considerații asupra contextului copilului, precum și participare la designul unor intervenții de remediere sau compensare a deficitelor de dezvoltare.”
· Evaluarea și testarea abilităților cognitive (EP4): „Integrarea evaluărilor cognitive cu considerații asupra contextului existențial, precum și participare la designul unor intervenții de remediere sau compensare a deficitelor identificate.”
· Evaluarea și testarea personalității (EP4): „Integrarea evaluărilor de personalitate cu rezultate venite din instrumente care evaluează constructe punctuale de personalitate. Integrarea evaluărilor prin mai multe metode (inclusiv teste proiective), precum și interpretarea dinamicii de personalitate în funcție de rezultatele la probe variate (abilități cognitive, funcționare psihosocială etc.).”
· Evaluarea funcționării adaptative (EP5): „Integrarea evaluărilor funcționării adaptive cu considerații asupra contextului existențial și personalității în ansamblu, precum și participare la designul unor intervenții de creștere a abilităților adaptive.”
· Evaluarea abilităților sociale și relaționale (EP5): „Integrarea evaluărilor abilităților sociale cu considerații asupra contextului existențial și personalității în ansamblu, precum și participare la designul unor intervenții de intervenții în domeniul dezvoltării de abilități sociale.”
Intervenția psihologică
· „Intervenție psihologică clinică și consiliere primară: intervenție pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanță pentru sănătate și boală, în cazul copiilor și adulților, aplicată individual, în cuplu, familie sau grup (ex.: autocunoaștere/ optimizare/dezvoltare personală/psihologie pozitivă/coaching psihologic, promovarea sănătății și prevenirea patologiei, intervenții paliative, asistență psihologică clinică a copiilor cu CES);
· Consiliere psihologică/tehnici psihoterapeutice de scurtă durată asociate unei școli de consiliere/psihoterapie, în cazurile legate de sarcină, protecția socială și a copilului, tulburări din spectrul autist, tulburări de neurodezvoltare, adicții, asistență psihologică a victimei și agresorului, mediul instituțional sau penitenciar, justiție;
· Asistență și intervenție psihologică pentru părțile implicate în orice fel de proces judiciar;
· Participarea la dezvoltarea și validarea metodelor de asistență psihologică clinică, a metodelor și instrumentelor de lucru și intervenție;
· Participare la dezvoltarea și implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală și de grup.”
*N.B.: Pentru asigurarea unei înțelegeri comprehensive a bunei practici, se recomandă lecturarea integrală a celor două ghiduri. Acestea pot fi găsite la linkurile:
- „Ghid de bune practici”
- „Ghid sinoptic de competențe”
Bibliografie
Ciumăgeanu, M., Badea, V., Golu, F., & Sava, N.I. (2022). Competențe de evaluare și intervenție în specializările psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. Un ghid sinoptic. Colegiul Psihologilor din România
Ciumăgeanu, M., Badea, V., Golu, F., Ștefănuț, A.M., & Stoia, D. (2022). Ghid de bune practici – Raportul psihologic în psihologia clinică, psihoterapie și consiliere. Colegiul Psihologilor din România.
Colegiul Psihologilor din România. (2022). Colegiul Psihologilor din România. Accesat în noiembrie 2022, la URL https://copsi.ro